Viata intre doua gari - part 1

Buna dimineata...si ce buna a fost! Azi noapte, nu stiu cum anume, nenea provodnit s-a transformat in tanti provodnitas...stiti voi, ca in povestile alea pentru copii. Si ce provodnitsa...nu asa cum apare pe coperta Lonely Planetului, ci o frumusete in dulcele stil rusesc: inalta si subtirica, blonda si cu ochii albastrii..si cum asta nu ar fi fost suficient, uniformele personalului de la caile ferate rusesti au personalitate (doar cele ale doamenlor): camasa stramta, fusta scurta si pantofi cu toc cui :)) Nici n-ati fi zis ca mergea cu trenul in Siberia, ci mai degraba la shopping la Milano!

Fete frumoase si pe transiberian

Pe la ora 10 trenul opreste in prima gara unde stationeaza ceva mai mult..de obicei trenul oprea cam de 4 ori pe zi mai mult (intre 25 si 40 de minute): dimineata, pe la pranz, seara in jur de 9-10 si noaptea tarziu. In restul garilor statea cam 2-3 minute doar. Si a oprit pentru prima data dupa noaptea aceea infioratoare...

In vagon inca erau in jur de 30 de grade...de, multe suflete, insa afara sa fi fost vreo 20...era frig, iar la un moment dat incepuse sa si ploua marunt..vreme de Siberia imi spuneam in gand..Si cum la fiecare statie din asta mai mare lumea din tren coboara pe peron a se mai dezmorteasca, sa mai fumeze o tigara, sa mai cumpere una alta, hop si noi..pe peron era un batranel si am vazut eu ca ar vinde niste bunatati..avea pahare cu visine, coacaze si inca ceva..oare cat cere pe ele? Imi amintise in prealabil Kostea semnul international pentru "cat face?" (acela in care iti freci degetele de la mana) si-mi incerc norocul...imi arata 5 degete...oare 5 ruble sau 50? scot doua hartii..una de 100 si una de 10 si-i arat ca vreau 2 pahare...mi-o ia frumos din mana pe cea de 10, imi da paharele cu fructe si-i zic un spasiba, multumita fiind de achizitia mea! Na ca pana la urma nu a fost musai sa invat rusa ca sa-mi cumpar de mancare :))

Seara trenul opreste iar..dupa ce am mai tras un pui de somn, schimbat niste vorbe cu Kostea si jucat o carte, cobor sa-mi iau inghetata...va mai amintiti vafele noastre? e, din astea vindeau femeile pe pereon...20 de ruble bucata, adica 50 de centi.

In dimineata celei de-a doua zi am ajuns oficial in Asia. Trenul a oprit in Yekaterinburg, orasul din Muntii Urali, granita naturala dintre cele doua continente. In Yekaterinburg a coborat multa lume din vagon, iar altii le-au luat locul...aici a coborat si Kostea, vecinul de apartament..mergea in vacanta la casa parintilor aflata la 50 km de oras, o casa la curte, cu pomi si un mic lac ne spunea el in care ii face o deosebita placere sa pescuiasca. In restul anului, parintii lui locuiesc in Moscova, iar el studiaza ingineria in Dresden, Germania. Mi-a explicat ca pentru el e mai ieftin asa, caci un an de studiu in Moscova la universitate costa 1000 euro, in timp ce in Germania este in jur de 600 euro. Nu stia engleza foarte bine, insa ne-a uimit cat de repede a inteles cum se joaca Whist!

Numele orasului Yekaterinburg vine atat de la numele sotiei lui Petru cel Mare (Imparateasa Ecaterina I), cat si de la numele Sfintei mineritului (orasul dezvoltandu-se datorita acestei ramuri a industriei rusesti). Orasul este faimos, dupa cum ne-a spus si Victor, pentru faptul ca aici au fost ucisi de catre bolsevici, Tarul Nicolae al II-lea si familia sa, in 1918. Casa in care a fost ucisa familia Romanov a fost demolata, intre timp, insa pe actualul loc a fost construita o biserica, iar ramasitele familiei au fost trimise la St. Petersburg pentru a fi ingropate.

Printre vecini se mai afla si Victor, un domn pe la 40 de ani maximum, care calatoreste cu baietelul lui de 2 ani si jumatate...Am vazut foarte multe familii cu copii mergand la clasa a treia..numai la noi in vagon vad ca sunt vreo 3 copii sub 10 ani.

Victor

Si Victor se duce la Vladivovstok, 7 zile cu acest tren, la clasa a treia ca sa-si vada fetita nou nascuta. Sotia sa a nascut acum 2 zile ne spunea el cum putea mai bine, caci nu vorbea engleza deloc...stia doar cateva cuvinte invatate in scoala si intelegea cat de cat ce-i spuneam...noroc ca ne intelegeam prin semne si ne mai desena din cand in cand ca sa intelegem ce vrea sa spuna.

Comunicand asa prin semne, am observat cuvinte asemanatoare intre cele doua limbi...spre exemplu: zahar, bilet, sticla, acordeon, violoncel sau drujba :))

Si acum sa va dau cateva preturi reale pentru bilete, preturi oficiale ca sa spun asa, luate de pe tichetele efective sau comunicate de Victor:

Moscova - Irkutsk (clasa a treia) - 4500 Ruble
Moscova - Yekaterinburg (clasa a treia) - 2000 Ruble
Moscova - Vladivovstok (clasa a treia) - 6000 Ruble
Vladivovstok - Moscova (clasa a treia) - 5300 Ruble
Moscova - Vladivovstok (clasa a doua) - 15.000 Ruble

Pe noi agentia (real russia) ne-a taxat cu aproximativ 50 de euro in plus de persoana, dar daca vii in Moscova mai devreme cu o saptamana este posibil sa gasesti loc la clasa a treia...insa daca stai sa te gandesti cat te costa sa traiesti o saptamana in Moscova, parca te mai gandesti o data...

In apropierea unei gari

Viata de zi cu zi in transiberian

Dormit la greu