luni, 30 august 2010

Cu trenul, de la Beijing la Hanoi - informatii utile pentru toata lumea

M-am gandit ca ar prinde bine un astfel de post, din cauza ca eu am intampinat ceva probleme in momentul cand m-am decis sa merg cu trenul prin China, de la Beijing si pana la granita cu Vietnamul. Asadar, pentru cei ce vor alege candva sa faca acest traseu, sau macar o parte din el, sper sa fie utile aceste informatii.

In trenurile chinezesti exista urmatoarele clase (de la cel mai ieftin la cel mai scump): hard seat – loc pe scaun tare, soft seat – loc pe scaun, dar ceva mai confortabil, hard sleeper – paturi intr-un vagon deschis, cate 6 pe sectiune, soft sleeper – cuseta de 4 locuri, si deluxe sleeper – cuseta cu 2 locuri si conditii foarte bune. A, si mai e o categorie..locul in picioare sau pe scaunel cumparat inainte de plecarea trenului din gara..Pe asta n-o stiam, dar am aflat-o in momentul cand am mers in jur de 20 de ore la hard seat, iar vagonul era plin ochi, ca in autobuz mergeau oamenii aia si parea ca asta e o practica obisnuita..

Biletele de tren se pot cumpara de la agentii de pe net, de la hostel sau personal din gara..Hostelul din Beijing taxa 30 de yuani (in jur de 4 euro) per bilet rezervat, iar agentiile de pe net nu stiu, caci nu am incercat. Dar cel mai ieftin bilet il obtii de la gara..dar cu ceva aventuri.

Pentru ca asa cum stim cu totii, chinezii sunt multi rau si se mai si deplaseaza de colo colo, trenurile sunt foarte aglomerate mai tot timpul anului, nu numai de ziua lor nationala (1 octombrie) sau Anul Nou Chinezesc! Pentru un a obtine un bilet la hard sleeper pe ruta Beijing – Hong Kong sau doar pana la Shanghai sau Guanghzou eventual..trebuie sa rezervi cu cel putin 10 zile inainte..Noi ne-am dus la gara imediat ce am ajuns in Beijing si vroiam 3 bilete la hard sleeper pentru una din destinatiile astea, pentru peste 5 zile…dar nu am gasit nimic.

Trenurile spre Guanghzou si Hong Kong pleaca din Gara de Vest din Beijing, acolo ducandu-ne si noi pentru a le achizitiona..gara este imensa, pe vreo 2 nivele, cu vreo 30 de case la parter, cu zeci de restaurant…si cozi infinite..Citisem in Lonely Planet ca exista un ghiseu pentru straini la etajul 2 undeva…exista intr-adevar, dar nu este semnalizat in niciun fel, nimeni nu stie de el..m-am invartit vreo ora pana l-am gasit..cum uric scarile rulante la etaj, pe partea stanga se face un culoar (langa este un bancomat) si pe acel culoar este acea casa speciala, cu personal care vorbeste limba engleza..La casele de la parter nu am incercat, caci erau cozi imense si nu cred ca stia cineva limba engleza.

De la Beijing la Guanghzou, trenul face 21 de ore..sunt doua trenuri pe zi parca, unul la 11 dimineata si altul la 2 dupa masa. Noi l-am luat pe cel de la 11, si am sosit la 7 jumate a doua zi de dimineata in Guanghzou.

In gara din Guanghzou am procedat altfel..m-am dus la un politist (acestia stiu cat de cat limba engleza) si i-am aratat pe harta pana in ce oras vreau bilet, la ce clasa, cate bilete si in ce zi..si l-am rugat sa-mi scrie pe o foaie. Mi-a scris, i-am multumit frumos si m-am pus la una din cozile imense, la un loc cu toti chinezii de rand. Cand am ajuns in fata i-am aratat foaia persoanei de la ghiseu, si spre surprinderea mea stia engleza..dar oricum, ar fi bine sa aveti scris cu caractere chinezesti ce anume vreti sa cumparati. Din Guanghzou in Naning sunt vreo 4 trenuri pe zi..dimineata, pe la ora 2, pe la ora 6 si pe la ora 9 seara..ideal ar fi sa-l luati pe cel mai tarziu, daca gasiti locuri..noi n-am gasit. Pana in Nanning trenul face in jur de 13 ore jumate.

In Nanning, pentru cumpararea biletelor spre Vietnam (Hanoi) exista un ghiseu special..mi-au zis si doamnele de la informatii si am gasit dupa aceea si intr-un ghid…ghiseul nr. 16, unde personalul vorbeste limba engleza. Din Nanning spre Hanoi, trenul pleaca in jur de ora 6 dupa masa, si ajunge in Hanoi a doua zi de dimineata la 5 jumate (ora locala – mai putin cu o ora fata de ora Chinei).

Bun, si acum cateva preturi, caci cu siguranta va intereseaza atunci cand va planificati calatoria:

· Beijing – Hong-Kong (hard sleeper) in jur de 560 yuani

· Beijing – Hong-Kong (soft sleeper) in jur de 1200 yuani

· Beijing – Guanghzou (hard seat) 253 Yuani – acelasi pret il avea si biletul fara loc!

· Guanghzou – Nanning (hard sleeper) 173 yuani

· Nanning – Hanoi (hard sleeper) 147 yuani.

Dupa ce am mers peste 20 de ore cu trenul la hard seat – adica in fund pe scaun si dup ace am vazut ca altii au mers asa in picioare (si din cand in cand se mai asezau in locul altora) sau pe un scaunel pliabil, un drum cu personalul in picioare pana la munte este..walking in the park J).

Trenurile chinezesti au aer conditionat, apa calda pentru supele instant prezente peste tot si din cand in cand pe culoar mai trece un nene cu cate un carucior cu mancare (orez cald cu carne si legume, fructe, supa instant sau ceva de rontait) – deci cu siguranta nu faci foamea!

Pentru Hong Kong, trenul poate fi inlocuit cu autobuzul..noua ne-a fost mai usor asa, dupa ce n-am gasit tren direct spre HK si astfel ar fi trebuit sa schimbam garile in Guanghzou..autobuzele din acest oras sunt mai dese, costa mai putin decat trenul (87 Yuani dus si la intoarcere am platit 80 dolari HK) si pleaca din fata marilor hoteluri din oras (Marriott China Hotel este unul dintre ele – hotel situate aproape de gara). Drumul, cu tot cu trecut vama, dureaza in jur de 3 ore jumate.

Cam asta a fost cu trenurile din China..si nu uitati, chiar daca garile par imense si prima impresie este ca nu ai sa gasesti nimic acolo (eu m-am cam speriat cand am vazut ce se intampla prin gara din Beijing), totul este sa intrebi cat mai multa lume si sa ai suficient timp la dispozitie. Drum bun!



Gara de Vest din Beijing


Nu, nu este in autobuzul local, ci in trenul Beijing - Guanghzou, hard seat


Prin tren


Acelasi tren


Hard sleeper in trenul Guanghzou - Nanning


Hard sleeper in trenul Nanning - Hanoi


Hard sleeper in trenul Nanning - Hanoi



Hard sleeper in trenul Nanning - Hanoi

marți, 24 august 2010

Hong Kong - parca pasesti in alta lume

Dupa ce am parcurs aproximativ 2000 de km cu trenul din Beijing, spre sudul Chinei, am sosit in Hong Kong...una dintre cele doua regiuni administrative speciale ale Chinei (cealalta este Macao). De cum pasesti in acest loc, totul ti se pare extrem de diferit fata de ce ai vazut in Beijing. In primul rand totul este verde si curat..vegetiatie luxurianta peste tot, curatenie pe strada, in vama dezinfectante cu alcool la tot pasul, toata lumea vorbeste engleza, cer albastru si zgarie nori de nici nu-i cuprinzi cu ochii.

Daca la Beijing mi se parea cald, ei bine, in Hong Kong indicele de confort termic a luat-o razna..si caldura si umezeala la cote maxime! Dar se trece peste acest mic detaliu in momentul cand te plimbi pe Avenue of Stars si admiri pe partea cealalta zgarie norii in lumina zilei sau Simfonia Luminilor, in fiecare seara de la ora 8. Avenue of Stars este un loc de promenada pe faleza din HK, in care starurile cinematografiei locale au cate o stea. Nefiind o fana a filmelor asiatice, nu i-am recunoscut decat pe Bruce Lee si pe Jackie Chan.




Panorama spre Insula Kong Kong, in timpul zilei


Avenue of Stars - Hollywood-ul asiatic

Seara, toata lumea se strange pe aceasta faleza pentru a urmari Simfonia Luminilor, un joc de lumini si muzica ce-ti incanta toate simturile. Pentru cei mai pretentiosi, exista si croaziere in acest timp, pentru a urmarii spectacolul direct din golf. In prima seara am prins-o dintr-o intamplare, caci ne plimbam pe faleza si am auzit anuntul cum ca va incepe la ora 8..In seara urmatoare am vrut s-o si filmez, insa se anulase din motive tehnice..Pozele nu reflecta intocmai realitatea, iar jocul de lumini fara muzica nu este impresionant, insa pana ajungeti in Hong Kong sa vedeti pe viu acest spectacol, va las sa va clatiti ochii cu cateva poze.




Portul Victoria la asfintit












Simfonia Luminilor

Pentru o panorama de la inaltime a Hong Kong-ului, cel mai popular loc este Victoria Peak, la care se poate ajunge atat mergand pe jos, cat si urcand cu un trenulet. La urcare am ales varianta motorizata (am platit parca 25 de dolari HK), iar la coborare am luat-o pe jos, trecand agale pe langa fel si fel de casute construite intr-o mare de verdeata, departe de zgomotul orasului. Am inteles ca acesta zona ar fi una dintre cele mai scumpe din lume, si pe buna dreptate...cine nu ar vrea sa se trezeasca in fiecare dimineata cu o asemenea priveliste?

Trenuletul te lasa intr-un mall cu multe magazine de suveniruri, cafenele si restaurante. De cum pasesti pe terasa, intreaga panorama iti taie rasuflarea!


















Hong Kong-ul vazut de sus!

Dupa Avenue of Stars si Victoria Peak, am urcat si pe faimosul Star Ferry, (25 dolari HK parca) , ne-am mai plimbat prin HK cu tramvaiul double decker (ne-am urcat pur si simplu la intamplare si am coborat cand ne-am plictisit de vazut o multime de zgarie nori pe stanga si pe dreapta), am vazut o multime de vanzatori de peste si alte vietati acvatice uscate, am luat-o la pas printr-o piata locala si ne-am plimbat pur si simplu pe strazi.

In unele locuri te simti ca in Beijing, de unde si aroma asiatica a acestui oras, insa de cele mai multe ori uiti ca esti in Asia. Au o multime de parcuri, frumos aranjate, ingrijite, cu multa verdeata si locuri de odihna si meditatie, au adevarate cartiere de blocuri inalte cu gradinita, malluri si tot ce ii trebuie unui locuitor pentru a duce o viata linistita.



Fructe de mare si peste uscat





Pe strazile din Hong Kong






Printre zgarie norii din insula HK


Tramvai double decker




De prin tramvai


Un cartier rezidential prin care am ajuns din greseala: aveau locuri de odihna cu flori si verdeata, un mall la parter/subsol, o gradinita..de toate


Panorama asupra portului Victoria


Fructe si legume de toate felurile


Piata locala - peste uscat..si nu, nu miroasea rau!


Parc in Honk Kong


Supa de inotatoare..Delicioasa!

Si pentru ca HK-ul este un oras scump, singura cazare acceptabila pentru bugetul nostru pe care am gasit-o a fost evident in..faimoasa Chungking Mansions! Un bloc inalt, care apropos va fi renovat in curand, plin de hosteluri pentru backpackeri..Pretul platit pentru o noapte intr-un "dormitor de 4 persoane" este infim...7,5 euro aproximativ, dar pe masura pretului mic, este si spatiul din camera..;)) Evident, aveam totate facilitatile: baie cu dus in camera, televizor si internet wireless..ba chiar si aer conditionat si ventilator..un rasfat!


4 paturi intr-o incapere de 2 pe 3 metri, fara geamuri, undeva la etajul 11: Camera noastra din Chungking Mansions - Da, in fund de tot este o oglinda destul de mare, pentru o falsa impresie de spatiu..Iar langa oglinda, usa de la baie..Apropos, poza e facuta de pe hol!

Mi-a placut Hong-Kong-ul, mai mult decat Beijingul..de departe se vede amprenta britanica asupra acestui oras, precum si stilul de viata occidental. Desi initial am vrut sa sar peste Hong Kong, caci nu ma atrageau zgarie norii pe care-i vazusem in cateva poze pe alte bloguri, am ramas impresionata de cum am intrat in acest oras..Probabil mi-a placut si datorita faptului ca nu ma asteptam la nimic spectaculos..

Dupa 2 zile si jumatate in acest peisaj urban am pornit din nou spre China, cu autobuzul si mai apoi cu trenul spre Vietnam. Data viitoare voi povesti cum se cumpara biletele de tren in China, si cum se circula cu trenul in aceasta tara, informatii utile pentru cei ce vor dori sa mearga candva pe acest traseu, all the way by train.


luni, 16 august 2010

Salutari din Beijing!

Daca cu aproape o luna in urma paseam in Piata Rosie din Moscova la inceputul calatoriei cu transiberianul, e...dupa lungi calatorii cu trenul (si uneori cu alte mijloace de transport) am ajuns si la celalalt capat...Piata Tianamnen din Beijing. Si cele doua piete seamana mult..amandoua iti cam taie rasuflarea cand pasesti in ele, ambele adapostesc trupul neinsufletit al conducatorului mult iubit si ambele au fost martore la ororile comunismului.

Cand intri in Tianamnen trebuie sa-ti introduci bagajul printr-un aparat ca la aeroport, la fel ca la orice statie de metrou de altfel. Piata este plina de politisti, la fel ca si tot orasul...sunt atat de multi ei (chinezii), incat isi permit chiar sa puna cate un om peste tot (la metrou, in autobuz, sa tina umbrela politistilor de la intrarea din Orasul Interzis...everywhere). Fie ca esti la 7 si jumatate dimineata, la amiaza sau pe seara, piata este plina de oameni..turisti si localnici veniti in pelerinaj parca la Mausoleul lui Mao, constructie ce domina intreaga piata.

Am vrut sa-l vad si eu pe Mao mumificat, caci daca la Moscova nu l-am vazut pe Lenin, am zis ca macar aici..dupa ce ne-am trezit luni dimineata la 7 si am constatat ca lunea nu se fac vizite (programul de vizitare e de la 8 la 12), a doua zi am fost fix la 7 si jumatate in piata ca sa stau la coada, sa apuc sa-l vad...Si nu mare mi-a fost mirarea cand la acea ora matinala era o coada de nedescris si drept urmare am preferat sa ma plimb prin oras.


Mausoleul lui Mao vazut de pe Poarta de Sud


Poarta de Sud, intrarea in Tianamnen


Eroii neamului - mereu la datorie (statuie in fata mausoleului lui Mao)






La fel si acesti tineri


Piata la 7 si jumatate dimineata - da, in fundal se vede coada imensa!


Plimbarea de dimineata

La nord de Piata Tianamnen se gaseste Orasul Imperial adica, care candva era interzis oamenilor de rand - de aici di numele: Orasul Interzis. La intrarea in oras se zareste portretul lui Mao, dupa aceea se trece succesiv prin niste porti care seamana intre ele si intr-un final se ajunge intr-un mare labirint cu fel si fel de portiuni folosite in trecut de membrii dinastiilor Ming si Qing. Orasul ar avea cam 800 de cladiri si in jur de 9000 de camere..insa nu toate se viziteaza. In unele camere au fost amenajate expozitii ale obiectelor ce au apartinut famililor regale, iar in altele magazine de suveniruri. Orasul are chiar si o gradina, o oaza de racoare in arsita verii.


Intrarea in Orasul Interzis



Mao












Prin curtile interioare ale Orasului Interzis

Beijingul este un oras poluat, foarte poluat...in 5 zile cat am stat, nu prea am zarit soarele pe cer in adevarata lui splendoare..doar asa ca printr-un nor de fum. De aceea si toate pozele sunt cam...sterse dupa parerea mea..nu-mi prea plac nici mie..

Dupa Orasul Interzis, am vizitat Zona Olimpica...ce au facut chinezii pentru Olimpiada din 2008 m-a lasat masca...in primul rand au facut o linie speciala de metrou cred (nu stiu sigur, nu am citit nicaieri despre asta, dar statiile de metrou pareau noi)...in timp ce noi ne chinuim de vreo zece ani pentru Universitate - Drumul Taberei...Cand pasesti in zona in care s-a desfasurat olimpiada parca intri in alta lume, dar iti amintesti instant ca esti in Beijing, dupa zmogul ce pluteste deasupra Stadionului Olimpic si a Water Cube-ului...pacat!


Stadionul Olimpic


Water Cube-ul

Si daca tot am ajuns in Beijing, nu puteam rata Marele Zid Chinezesc. In jurul Beijingului sunt mai multe zone de unde se poate urca pe zid...cea mai populara este zona Badaling, adica acolo unde se inghesuie cei mai multi turisti...evident ca si noi am fost tot aici, dupa ceva peripetii...In aceasta zona, zidul ar fi in cea mai buna conditie, de aici s-ar vedea cele mai spectaculoase peisaje si este relativ aproape de capitala - doar vreo 70 de km. Daca nu dispui de bani de taxi (in jur de 40 euro dus intors) sau daca nu ti-ai luat un tur de pe la vreo agentie locala si sa te duca direct acolo, cea mai buna metoda de a ajunge la Badaling este autobuzul 919, la care am stat efectiv la coada pentru a ne urca in el. Biletul costa 12 RMB dus si in o ora jumate esti acolo.

Ajuns in Badaling, stai la o alta coada pentru a lua bilete de urcat pe zid si eventual un carusel (45 RMB parca intrarea la zid si 30RMB trenuletul pana pe zid - one way). Noi am ales sa urcam cu acel trenulet si coborarea am facut-o pe jos. Ajuns pe zid, caldura mare..soarele batea mai ceva ca in Gobi sau Sahara si unde mai pui ca si zidul era plin de lume. Asa e in China, sunt multi rau si peste tot trebuie sa stai la coada..la intrarea in autobuz, la gara pentru bilete (cozile din gara de nord de sambata dimineata sunt nimic..), la intrarea la metrou, la facutul pozelor, peste tot stai la coada..

Dar la zid a meritat, mi-a placut foarte mult, este impresionant cum se intinde zidul printre munti, cum se zareste in departare prin verdele muntelui..Si pentru prima data dupa vreo 4 zile, zaream albastrul cerului!










Marele Zid Chinezesc

Ursi in tarcurile din Badaling

Si ne-am mai plimbat pe strazi, am mai vizitat Templul Paradisului si am mai gustat din ciudatenile culinare locale: stele de mare si gandaci la gratar! Stelele de mare sunt tari si sarate...foarte sarate, nu mi-au placut asa mult, in schimb gandacii...dupa gandaci m-am lins pe degete...atat de gustosi erau..Foarte buni. Scorpioni nu am avut (inca) curajul sa incerc, caci i-am azut cum erau vii si se miscau (cei mici), iar cei mari erau cam negri ;))

Am gustat si din galustile lor, cu legume sau cu carne, si acelea mi-au placut, iar taitetii prajiti sunt deliciosi. Tofu nu mi-a placut in schimb...


Pofta buna - gandaci la gratar!




Steluta de mare la gratar


Broaste pe bat




Data viitoare!


O oaza de verdeata in mijlocul orasului poluat





Templul Paradisului




La plimbare prin Beijing

Si aceasta a fost capitala Chinei..daca mi-a placut? A fost interesant, insa parca ma asteptam la altceva. Este curios cum aici se inalta zgarie norii si cateva stradute mai incolo oamenii inca traiesc inca in hutonguri (o mare parte din populatia orasului traieste pe aceste stradute, ramase parca in secolul trecut)..la fel de curios este si faptul ca au o infrastructura bine pusa la punct pentru biciclisti si la prima ora a diminetii intersectiile sunt pline de acestia, dar totusi aerul este greu respirabil... Dar totusi Marele Zid Chinezesc ramane acolo, neclintit..

Acesta este capatul de linie pentru unii, caci chiar daca transiberianul s-a terminat aici, noi ne continuam drumul cu trenul mai departe, spre sud...